Traseul 2. - Baile Herculane

CIRCUITUL PESTERILOR “FIERBINTI” (SAU NU) DE LA BAILE HERCULANE

Baile Herculane - Pestera cu Aburi: 1-1½ ora urcus pe poteca (marcaj triunghi albastru); Pestera cu Aburi - Pestera lui Adam - Pestera Hotilor: ¾-1 ora coboras printre cleanturi pe panta inclinata puternic, cu arboret sau grohotis (fara marcaj); Pestera Hotilor - Pestera de la Despicatura - Baile Herculane: cca 600 m poteca (marcaj cruce albastra) si pe Strada Uzinei pana in Piata Hercule: in total ¼ ora.

Intregul traseu se desfasoara pe versantul drept al Cernei in care sunt ascunse cele cateva pesteri influentate de apele termominerale precum si Pestera Hotilor. Toate se afla pe o linie de fractura sub Varfu Ciorici (413 m) al Culmii Mehadia (Culmea Seseminului).



Din Piata Hercule urcam scarile din stanga bisericii romano-catolice si dam in Aleea Liliacului. De aici, urmand marcajul “triunghi albastru”, suim serpentinele unei poteci prin padure pana la chioscul de lemn de pe Varfu Ciorici. Dupa un scurt popas pentru a privi de sus Valea Cernei si Muntele Domogled de peste apa, coboram poteca ce duce sub stanca la Pestera cu Aburi (14 m lungime). Aici, la semiobscuritate, printr-o crapatura in piatra, ies aburi fierbinti (52°C) facand un zgomot infundat; emanatile sulfuroase fierbinti au creat aici conditiile pentru dezvoltarea unui muschi pe care nu-l intalnim decat in acesta localitate: este vorba de Philonotis schliephackei. Parasind poteca, vom cobori brusc printre doua cleanturi pe o panta foarte inclinata si plina de grohotis pana dam, la 295 m altitudine, de gura unui aven din care uneori ies aburi calzi. Este Pestera lui Adam, numita astfel dupa descoperitorul ei, Nicolae Adam din Baile Herculane. Coborand cu echipament speologic cei 11 m ai avenului, patrundem in sistemul de galerii si Sali, dificil de explorat din cauza cantitatii mari de guano de liliac si a temperaturii ridicate (in jur de 30°C atat inarna cat si vara in Sala cu Guano si pana la 45°C in Galeria cu Aburi). Aceasta pestera incalzita de aburi fierbinti veniti din adancuri, contine concretiuni unice, printre care stalactite gelatinoase care penduleaza la suflul aburului fierbinte. Din cauza conditiilor de pestera tropicala (punga de aer cald si umed si deposit masiv de guano de liliac) s-a dezvoltat pe acest guano o fauna in care domina speciile de acarieni (dintre care unele noi pentru stiinta, descrise de aici). Fauna cavernicola, cantonata numai in anumite zone ale pesterii, contine specii de paianjeni si de izopode troglobionte.

Dupa ce escaladam un mic varf de langa Pestera lui Adam, coboram in aceeasi directie spre apa Cernei, printre cleanturi, pe panta abrupta, grohotis sau arboret, pana ajungem la Pestera Hotilor – cunoscuta de localnici si sub numele de Gaura Talharului sau Gaura Hotilor (in nici un caz “Grota Haiducilor”!). Pestera are trei deschideri care conduc intr-un sistem de galerii si sali totalizand 143 m. Ea nu atrage prin podoaba concretionara, ci prin peretii incarcati cu inscriptii (unele cu embleme si chenare artistic mestesugite in culori, altele de un oarecare interes istoric datand din sec. XVIII-XIX – din care pricina ar trebui protejate). Un interes particular il prezinta si fauna terestra (specii troglobii si endemice de izopode si diplopode) si cea din apa care umple gururile (specii subterane de crustacei microscopici, gasite pentru prima data aici). Sapaturile sistematice ale arheologilor au scos din pestera numeroase dovezi de locuire (unele din paleoliticul mijlociu – adica de cca 500 de ani – si din epipaleolitic – cam acum 14.000 de ani – nivele de locuire din neolitic cu ceramica de tip Cotofeni etc.), din care cauza pestera este declarata “Rezervatie arheologica”.

Iesind din Pestera Hotilor, coboram treptele scarii de beton si apoi poteca pana la drumul de pe malul Cernei (Str. Uzinei), indreptandu-ne spre oras. In apropierea “Bailor Romane” se inalta cladirea complexului balnear care foloseste apa termala a vechilor bai. Chiar aici, in dreapta drumului, exista Pestera Hygeea (18 m lungime) si doua pesteri cu apa termala, Pestera de la Izvorul Hercule I (12 m explorati) si Pestera de la Despicatura (105 m). In aceasta din urma pestera, inchisa cu poarta metalica, este captat Izvorul Hercule II si exista cruste de gips lamelar. Din cauza temperaturii ridicate a apei (49-53°C) si a aerului (40-45°C) este greu de rezistat mai multa vreme, iar fauna nu s-a putut instala.

Trecand de Piata Hercule si urmand in continuare strada ajungem, dupa primul pod si pe acelasi mal, la Izvorul Diana, captat in pestera cu acelasi nume (24 m lungime, din care 14 m de galerie artificiala, inchisa cu poarta metalica).